Evanghelia Eseniana Invataturile lui Iisus
Aproape două mii de ani au
trecut de când Fiul Omului a arătat omenirii calea, adevărul şi viaţa. El a
adus sănătate bolnavilor, înţelepciune ignoranţilor şi fericire celor în
suferinţă.
Cuvintele sale au devenit
pe jumătate uitate şi nu au fost adunate decât la câteva generaţii după ce au
fost rostite. Ele au fost înţelese greşit, adunate greşit, de sute de ori
rescrise şi de sute de ori transformate şi cu toate acestea ele au supravieţuit
aproape două mii de ani.
Şi, deşi cuvintele sale,
aşa cum le avem astăzi în Noul Testament, au fost teribil de mutilate şi
deformate, ele au cucerit cu toate acestea jumătate din omenire şi întreaga
civilizaţie a vestului.
Acest fapt dovedeşte eterna
viabilitate a cuvintelor Maestrului şi
suprema lor valoare. pentru
acest motiv am hotărât să publicăm cuvintele pure,
originale ale lui Isus,
traduse direct din aramaică, limba vorbită de Isus şi de iubitul său discipol
IOAN, singurul dintre discipolii lui Isus care a notat cu perfectă acurateţe
învăţăturile personale ale Maestrului său.
Este o grea
responsabilitate să proclamăm actualul Nou Testament, care este baza tuturor
religiilor creştine, ca fiind deformat şi falsificat - dar nu există religie
mai înaltă decât Adevărul. Conţinutul acestei cărţi este doar un fragment - aproximativ
o optime - din manuscrisele complete care există în
aramaică la Biblioteca
Vaticanului şi în slavona veche la Biblioteca Regală a Habsburgilor (în prezent
proprietatea guvernului austriac). Datorăm existenţa acestor două versiuni
preoţilor nestorieni care
sub presiunea avansării
hoardelor lui Ginghis - Khan au fost forţaţi să fugă din Est spre Vest ducând
cu ei toate scripturile vechi şi toate icoanele.
Vechile texte aramaice
datează din primul secol după Christos, în timp ce versiunea în slavona veche
este o traducere literală a primelor. Arheologia nu a fost în stare până în
prezent să reconstituie exact cum au călătorit textele din Palestina spre interiorul
Asiei, în mâinile preoţilor nestorieni.
O ediţie conţinând textul
complet, cu toate referinţele necesare şi notele explicative (arheologice,
istorice şi exegetice) a apărut sub numele "The Gospel of the
Essenes". Partea publicată acum se referă la vindecările lui Isus. Am scos
această parte înaintea restului pentru că aceasta este partea de care omenirea
în suferinţă are cea mai mare nevoie astăzi.
Nu avem nimic de adăugat la
acest text. - Vorbeşte de la sine. Cititorul care studiază paginile care vor
urma, cu concentrare, va simţi eterna vitalitate şi puternica evidenţă a
acestor adevăruri profunde de care omenirea are nevoie astăzi, mai urgent decât
oricând.
"Şi adevărul va
mărturisi despre el însuşi"
EDMOND SZEKELEY - LONDRA,
1937
Evanghelia Eseniana Invataturile lui Iisus
Partea a doua ...
Şi atunci
mulţi bolnavi şi mutilaţi au venit la Isus întrebându-l: "Dacă cunoşti
toate lucrurile, spune-ne de ce suferim de toate aceste chinuri dureroase, de
ce nu suntem sănătoşi ca şi ceilalţi oameni? Învăţătorule, vindecă-ne, pentru
ca şi noi să putem fi făcuţi puternici şi să nu mai trebuiască să rămânem în
mizeria aceasta. Eliberează-ne de Satana şi de toate marile lui chinuri. Învăţătorule,
îndură-te de noi".
Şi Isus a răspuns: "Fericiţi sunteţi voi, cei cărora
vă este foame de adevăr, pentru că vă voi îndestula cu pâinea înţelepciunii.
Fericiţi sunteţi voi cei care bateţi, pentru că vă voi
deschide uşa vieţii.
Fericiţi sunteţi voi, care vreţi să vă lepădaţi de puterea
lui Satan, pentru că vă voi conduce în Împărăţia îngerilor Mamei voastre, unde puterea
lui Satan nu poate să intre".
Şi ei L-au întrebat plini de uimire: "Cine este Mama
noastră şi care sunt îngerii Ei? Şi unde este împărăţia Ei?" "Mama
voastră este în voi şi voi în Ea. Ea v-a născut; Ea vă dă viaţă. Ea este cea
care v-a dat corpul şi Ei i-l veţi înapoia într-o zi.
Fericiţi sunteţi voi când ajungeţi să o cunoaşteţi pe Ea
şi împărăţia Ei; dacă primiţi îngerii Mamei voastre şi dacă ascultaţi legile
Ei. Vă spun cu adevărat: cel care face aceste lucruri nu va vedea niciodată
boala pentru că puterea Mamei este mai presus de orice. Şi
ea distruge pe Satana şi împărăţia lui şi stăpâneşte peste trupurile voastre şi
peste lucrurile vii. Sângele care circulă prin noi s-a născut din sângele Mamei
noastre Pământeşti. Sângele ei cade din nori, ţâşneşte din pântecele pământului,
susură în pârâurile munţilor, curge larg în râurile pământului, doarme în
lacuri, vuieşte puternic în mările furtunoase.
Aerul pe care îl respirăm s-a născut din respiraţia Mamei
noastre Pământeşti. Respiraţia ei este azurie în înălţimea cerurilor, foşneşte în
vârfurile munţilor, şopteşte în frunzele pădurii, unduieşte peste
câmpii, doarme în văile adânci, arde fierbinte în deşert.
Tăria oaselor noastre s-a născut din tăria oaselor Mamei
noastre Pământeşti, a stâncilor şi a pietrelor. Ele stau dezgolite cerului pe vârfurile
munţilor; sunt ca nişte uriaşi care zac dormind pe coastele munţilor, ca nişte
statui sfinte aşezate în deşert şi sunt ascunşi în adâncimea pământului.
Delicateţea cărnii noastre s-a născut din carnea Mamei
noastre Pământeşti, a cărei carne devine galbenă şi roşie în fructele copacilor,
şi ne hrăneşte în brazdele câmpiilor. Măruntaiele noastre s-au născut din
măruntaiele Mamei noastre Pământeşti şi sunt ascunse ochilor noştri precum
adâncimile nevăzute ale pământului.
Lumina ochilor noştri, auzul urechilor noastre, amândouă
s-au născut din culorile şi sunetele Mamei noastre Pământeşti care ne înconjoară
aşa cum valurile mării înconjoară peştele, aşa cum aerul învolburat înconjoară
pasărea.
Adevărat, adevărat vă spun, Omul este Fiul Mamei
Pământeşti şi de la ea a primit Fiul Omului întreg trupul său, aşa cum trupul
unui nou născut se naşte în trupul mamei sale.
Adevărat, adevărat vă spun, voi sunteţi una cu Mama Pământească;
Ea este în voi şi voi în Ea. Din Ea v-aţi născut, în Ea trăiţi şi la Ea vă veţi
întoarce din nou. Păstraţi de aceea legile Ei, pentru că nimeni nu poate trăi
mult, nici nu poate fi fericit, decât cel care îşi cinsteşte Mama Pământească
şi ascultă de legile Ei. Căci respiraţia voastră este respiraţia Ei, sângele
vostru sângele Ei, oasele voastre oasele Ei, carnea voastră carnea ei,
măruntaiele voastre măruntaiele Ei, ochii şi urechile voastre ochii şi urechile
Ei.
Adevărat, adevărat vă spun, dacă nu izbutiţi să păstraţi
fie şi una din toate aceste legi, dacă vă veţi face rău fie şi unuia dintre membrele
trupului vostru, vă veţi pierde cu totul în boala voastră dureroasă şi acolo va
fi plânsetul şi scrâşnirea dinţilor. Vă spun, până când nu veţi urma legile
Mamei voastre, nu veţi putea în nici un fel să scăpaţi de moarte. Şi cel care
se prinde strâns de legile Mamei sale, de el se va prinde strâns şi Mama sa; Ea
îi va vindeca toate rănile, şi el nu va deveni niciodată bolnav; Ea îi dă viaţă
lungă şi îl protejează de toate chinurile de foc, de apă şi de muşcătura şerpilor
veninoşi, pentru că Mama voastră v-a purtat, v-a născut şi ţine viaţa în voi.
Ea v-a dat trupul Ei şi nimeni altcineva decât Ea vă
vindecă.
Fericit este cel care o iubeşte pe Mama sa şi se odihneşte
liniştit la pieptul Ei, pentru că Mama voastră vă iubeşte chiar şi atunci când vă
întoarceţi faţa de la Ea. Şi cu cât mai mult vă va iubi dacă vă întoarceţi faţa
de la Ea. Şi cu cât mai mult vă va iubi dacă vă întoarceţi înapoi la Ea? Vă
spun cu adevărat, foarte mare este dragostea Ei, mai mare decât cei mai mari
munţi, mai adâncă decât cele mai mari adâncimi. Şi pe cei care iubesc pe Mama
lor, Ea nu-I părăseşte niciodată. Aşa cum o găină îşi apără puii, aşa cum mama îşi
apără noul născut, tot aşa Mama Pământului protejează pe Fiul Omului de toate
pericolele şi de toate relele.
Pentru că vă spun cu adevărat, relele şi pericolele stau nenumărate
în aşteptarea Fiilor Oamenilor. Beelzebub, prinţul tuturor relelor, izvorul
oricărui rău, stă în aşteptare în trupul tuturor
Fiilor Oamenilor. El este moarte, domnul oricărui chin, şi
luându-şi o înfăţişare plăcută, el ispiteşte şi ademeneşte pe Fii Oamenilor.
El promite bogăţii, şi putere şi palate splendide,
îmbrăcăminte de aur şi argint şi o mulţime de servitori, toate acestea; el
promite renume şi glorie, adulter şi desfrâu, lăcomie şi pofta de a bea, vieţi tumultoase
şi trândăvie şi zile leneşe. Şi el ispiteşte pe fiecare prin acel lucru prin
care inima sa este cel mai mult înclinată. Şi în ziua în care Fii oamenilor au
devenit deja sclavii tuturor acestor deşertăciuni şi spurcăciuni, atunci ca
răsplată ei smulg de la Fii Oamenilor toate acele lucruri pe care Mama
pământească le-a dat lor cu atât de multă generozitate.
El ia de la ei suflarea lor, sângele lor, oasele lor,
carnea lor, măruntaiele lor, ochii şi urechile lor. Şi suflarea Fiului Omului
devine scurtă şi înăbuşită, plină de durere şi rău mirositoare, ca suflarea fiarelor
necurate. Şi sângele lui devine gros şi rău mirositor, ca apa mlaştinilor; se
năclăieşte şi se înnegreşte ca noaptea morţii. Şi oasele lui devin tari şi
înnodate, se topesc înăuntru şi se rup în bucăţi ca o piatră care cade de pe o
stâncă.
Şi carnea sa devine grasă şi apoasă, putrezeşte, cu râie
şi bube care sunt dezgustătoare, şi scursori în descompunere, şi o mulţime de
viermi dezgustători locuiesc acolo. Şi ochii lui devin ceţoşi până când noaptea
întunecată îl înveleşte şi urechile sale devin surde ca tăcerea mormântului.
Şi, în cele din urmă, rătăcitorul Fiu al Omului îşi va pierde viaţa, pentru că
el nu a mai păstrat legile Mamei sale şi a adăugat păcat la păcat. De aceea
sunt luate de la el toate darurile mamei sale Pământeşti: suflarea, sângele,
oasele, carnea, măruntaiele, ochii şi urechile, şi în afară de toate acestea,
viaţa, cu care Mama Pământească i-a încununat trupul. Dar dacă rătăcitorului
Fiu al Omului îi pare rău de păcatele sale şi le desface, şi se introduce din
nou la Mama Pământească şi dacă el ascultă de legile Mamei sale Pământeşti şi
se eliberează din braţele Satanei, rezistând ispitelor sale, atunci Mama
Pământească
primeşte din nou pe Fiul său rătăcitor cu dragoste şi îi
trimite îngerii Ei care îl vor putea sluji.
Adevărat, adevărat vă spun, când Fiul Omului rezistă
Satanei care locuieşte în el şi nu-i face voia, în acelaşi ceas sunt găsiţi îngerii
Mamei acolo, ca ei să îl poată sluji cu toată puterea lor şi să-l elibereze cu
totul pe Fiul Omului de puterea Satanei.
Pentru că nici un om nu poate sluji doi stăpâni. Pentru
că, fie el slujeşte pe Beelzebub şi diavolii săi, sau slujeşte pe Mama voastră Pământească
şi îngerii săi. Fie slujeşte moartea, fie slujeşte viaţa.
Adevărat, adevărat vă spun, fericiţi sunt cei care ascultă
legile vieţii şi nu hoinăresc pe cărările morţii, pentru că în ei forţele
vieţii devin puternice şi ei scapă de chinurile morţii". Şi toţi cei din
jurul său i-au ascultat cuvântul cu uimire, pentru că cuvântul Său era putere,
şi El îi învăţa cu totul altfel decât preoţii
şi scribii.
Şi, deşi
Soarele apusese de pe acum, ei nu au plecat la casele lor. S-au aşezat în jurul
lui Isus şi L-au întrebat: "Învăţătorule, care sunt aceste legi ale
vieţii? Mai rămâi cu noi o vreme şi învaţă-ne.
Am vrea să ascultăm învăţăturile Tale ca să putem fi
vindecaţi şi să devenim virtuoşi".
Şi Isus a stat jos în mijlocul lor şi a spus:
"Adevărat, adevărat vă spun, nimeni nu poate fi fericit, decât cel care
ascultă legea".
Şi ceilalţi au răspuns: "Noi toţi ascultăm legile lui
Moise, cel care ne-a dat legea, exact aşa cum ele au fost scrise în scripturile
sfinte".
Şi Isus a răspuns: "Nu căutaţi legea în scripturile
voastre pentru că legea este viaţa pe când scriptura este moarte. Vă spun cu adevărat,
Moise nu a primit legile sale de la Dumnezeu în scris, ci prin cuvântul viu.
Legea este cuvântul viu al Dumnezeului viu dat profeţilor vii pentru oamenii
vii. În orice este viaţă, acolo este scrisă şi legea.
O vedeţi în iarbă, în copac, în râu, în munte, în păsările
cerului, în peştii mării; dar căutaţi-o în primul rând în voi înşivă. Pentru că
vă spun cu adevărat, toate lucrurile vii sunt mai aproape de Dumnezeu decât
scriptura care este fără viaţă. Dumnezeu a făcut astfel viaţa şi toate
lucrurile vii ca ele să poată prin cuvântul etern viu să înveţe pe om legile
Dumnezeului adevărat. Dumnezeu nu a scris legile în pagini de carte, ci în
inima voastră şi în spiritul vostru. Ele sunt în suflarea voastră, sângele
vostru, oasele voastre, carnea voastră, măruntaiele voastre, ochii şi urechile
voastre şi în fiecare părticică din trupul vostru. Ele se află în aer, în apă,
în pământ, în plante, în raza Soarelui, în adâncimi şi în înălţimi. Ele toate
vorbesc pentru ca voi să puteţi înţelege limba şi voinţa Dumnezeului viu.
Dar voi vă închideţi ochii pentru ca să nu puteţi vedea şi
vă astupaţi urechile pentru ca să nu puteţi auzi. Adevărat, adevărat vă spun că
scriptura este lucrarea omului, dar viaţa şi toate cele ce o găzduiesc sunt
lucrarea Dumnezeului nostru. De ce nu ascultaţi cuvintele lui Dumnezeu care
sunt scrise în lucrările Lui? Şi de ce studiaţi scripturile moarte care sunt
lucrarea mâinilor omului?"
"Cum putem noi să citim legile lui Dumnezeu în altă
parte decât în scripturi? Unde sunt ele scrise? Citeşte-ni-le de unde le vezi, pentru
că nu cunoaştem nimic altceva decât scripturile pe care le-am moştenit de la
strămoşii noştri. Spune-ne legile despre care ne vorbeşti, pentru ca auzindu-le
să fim vindecaţi."
Isus a spus: "Nu înţelegeţi cuvintele vieţii pentru
că voi sunteţi în moarte. Întunericul vă acoperă ochii, iar urechile voastre
sunt acoperite de surzenie. Pentru că vă spun, nu vă este de nici un folos să
meditaţi asupra scripturilor moarte dacă prin faptele voastre îl negaţi pe cel
care v-a dat scripturile. Adevărat, adevărat vă spun, Dumnezeu şi legile sale
nu sunt în ceea ce faceţi. Ele nu sunt în lăcomie şi în pofta de a bea, nici în
vieţi tumultoase, nici în desfrâu, nici în căutarea de bogăţii, nici în ura
duşmanilor voştri, pentru că toate aceste lucruri vin din împărăţia
întunericului şi de la regale tuturor relelor.
Toate aceste lucruri le purtaţi în voi înşivă şi astfel
cuvântul şi puterea lui Dumnezeu nu intră în voi, pentru că relele de toate felurile
şi toate spurcăciunile îşi au locuinţa în trupul vostru şi în spiritul vostru.
Trupul este templul spiritului şi spiritul este templul lui
Dumnezeu. Purificaţi de aceea templul pentru ca Domnul templului să poată locui
acolo înăuntru şi să ocupe un loc care să fie demn de El. Şi în toate ispitele
corpului şi spiritului vostru, care vin de la Satana, retrageţi-vă sub umbra
cerului lui Dumnezeu.
Reînnoiţi-vă cât mai repede. Pentru că vă spun cu adevărat
că Satana şi chinurile sale nu pot fi alungate decât prin post şi rugăciune.
Duceţi-vă fiecare şi postiţi singuri şi nu vă arătaţi postul nici unui om.
Dumnezeu viu vă va vedea şi mare va fi răsplata voastră. Şi postiţi până când
Beelzebub şi toate relele sale pleacă de la voi, şi toţi îngerii Mamei voastre
Pământeşti vin şi vă slujesc.
Pentru că vă spun cu adevărat, dacă nu postiţi nu veţi fi
niciodată eliberaţi de puterea Satanei şi de toate bolile care vin de la
Satana. Postiţi şi rugaţi-vă arzător, căutând puterea Dumnezeului viu pentru vindecarea
voastră. Când postiţi, ocoliţi Fiii Oamenilor şi căutaţi îngerii Mamei voastre
Pământeşti, pentru că cel care caută va găsi.
Căutaţi aerul
proaspăt al pădurii şi al câmpiilor, şi acolo, în mijlocul lor, veţi găsi pe
îngerul aerului. Scoateţi-vă pantofii şi îmbrăcămintea şi permiteţi îngerului
aerului să vă îmbrăţişeze trupul. Apoi respiraţi adânc şi rar pentru ca îngerul
aerului să poată fi adus înlăuntrul vostru. Vă spun cu adevărat, îngerul
aerului va alunga afară din trupul vostru toate necurăţeniile care l-au
pângărit pe dinafară şi pe dinăuntru. Şi astfel toate lucrurile rău mirositoare
şi necurate vor ieşi afară din voi aşa cum fumul din foc se răsuceşte în sus şi
se pierde în marea aerului. Pentru că vă spun cu adevărat, sfânt este îngerul
aerului, care curăţă tot ce este necurat şi care face parfumate toate lucrurile
rău mirositoare. Nici un om nu poate
veni în faţa lui Dumnezeu dacă îngerul aerului nu l-a
lăsat să treacă. Cu adevărat toţi trebuie să vă naşteţi din nou prin aer şi
prin adevăr, pentru că trupul vostru respiră aerul Mamei noastre Pământeşti iar
spiritul respiră adevărul Tatălui nostru Ceresc.
După îngerul
aerului căutaţi îngerul apei. Scoateţi-vă pantofii şi îmbrăcămintea şi
permiteţi îngerului apei să vă îmbrăţişeze tot trupul. Aruncaţi-vă cu totul în
braţele sale cuprinzătoare şi tot atât de des pe cât mişcaţi aerul cu
respiraţia voastră, mişcaţi de asemenea apa cu trupul vostru. Vă spun cu
adevărat, îngerul apei va arunca afară din trupul vostru toate necurăţeniile
care v-au pângărit pe dinafară şi pe dinăuntru. Şi toate lucrurile necurate şi rău
mirositoare vor curge afară din voi, la fel cum necurăţeniile hainelor spălate
apă curg şi se pierd în curentul râului. Adevărat, adevărat vă spun, sfânt este
îngerul apei care curata tot ce este necurat şi face parfumate toate lucrurile
rău mirositoare.
Nici un om nu va putea veni în faţa lui Dumnezeu dacă
îngerul apei nu îl lasă să treacă. Cu adevărat vă spun, toţi trebuie să vă
naşteţi din nou din apă şi adevăr, pentru că trupul vostru se scaldă în râul vieţii
pământeşti, şi spiritul vostru se scaldă în râul vieţii veşnice.
Pentru că voi primiţi sângele vostru de la Mama noastră Pământească
şi adevărul de la Tatăl nostru Ceresc.
Să nu credeţi
că este destul ca îngerul apei să vă îmbrăţişeze numai pe dinafară. Adevărat vă
spun, necurăţenia dinăuntru este cu mult mai mare decât necurăţenia dinafară.
Şi cel care se curăţă pe dinafară, dar pe dinăuntru rămâne necurat, este
asemenea mormintelor care pe dinafară sunt frumos vopsite, dar pe dinăuntru sunt
pline de tot felul de necurăţenii oribile şi dezgustătoare. Vă spun cu
adevărat, permiteţi îngerului apei să vă boteze, de asemenea, pe dinăuntru
pentru ca să vă puteţi elibera de păcatele voastre trecute şi pentru a putea deveni
şi în interior la fel de puri precum spuma generoasă a râului în lumina
Soarelui.
Căutaţi de aceea un tâlv mare, având tulpina lungă cât
înălţimea unui om (tâlvul este o plantă asemănătoare cu un dovleac). Umpleţi-i
interiorul cu apa din râu pe care Soarele a încălzit-o,
agăţaţi-l de ramura unui copac şi îngenuncheaţi pe pământ
în faţa îngerului apei şi permiteţi capătului tulpinei tâlvului să intre în părţile
voastre dinapoi, pentru ca apa să poată curge prin toate măruntaiele voastre.
După aceasta rămâneţi îngenuncheat pe pământ în faţa îngerului apei şi rugaţi-l
pe Dumnezeu viu să vă ierte toate păcatele voastre trecute şi rugaţi-l pe
îngerul apei să vă elibereze trupul de orice boală şi necurăţenie. Apoi lăsaţi
apa să se scurgă afară din trupul vostru ca să poată să scoată afară din
interiorul vostru toate lucrurile necurate şi rău mirositoare ale Satanei şi
veţi vedea cu ochii voştri şi veţi mirosi cu nasul vostru toate spurcăciunile
şi toate necurăţeniile care v-au
spurcat templul trupului; cu adevărat aţi scăpat de toate
păcatele care locuiau în trupul vostru, chinuindu-vă cu tot felul de dureri. Vă
spun cu adevărat, botezul cu apă că eliberează de toate acestea.
Reînnoiţi-vă botezul cu apă în fiecare zi a postului
vostru, până în ziua în care vedeţi că apa care curge afară din voi este la fel
de pură ca spuma râului. Duceţi-vă corpul la râu, şi acolo înbraţele îngerului apei
aduceţi mulţumiri Dumnezeului viu care v-a eliberat de toate păcatele voastre.
Şi acest botez sfânt prin îngerul apei este:
Renaşterea
într-o viaţă nouă. Pentru că ochii voştri vor vedea de acum încolo, după botezul vostru pentru ca
îngerii aerului şi al apei să poată de-a pururea locui în voi şi să vă
slujească tot mai mult. Şi dacă după aceea ceva din păcatele şi necurăţeniile
voastre trecute mai rămâne, căutaţi îngerul luminii Soarelui. Scoateţi-vă pantofii
şi îmbrăcămintea şi permiteţi îngerului luminii să vă îmbrăţişeze tot trupul.
Apoi respiraţi adânc şi rar pentru ca îngerul luminii Soarelui să poată fi adus
înlăuntrul vostru. Şi îngerul luminii Soarelui va alunga din trupul vostru
toate lucrurile necurate şi rău mirositoare care v-au spurcat pe dinafară şi pe
dinăuntru. Şi toate lucrurile necurate şi rău mirositoare vor ieşi afară din
voi aşa cum întunericul nopţii se topeşte în faţa strălucirii Soarelui care
răsare.
Pentru că vă spun cu adevărat, sfânt este îngerul luminii
Soarelui care curăţă toate necurăţeniile şi face parfumate toate lucrurile rău mirositoare.
Nimeni nu poate veni în faţa lui Dumnezeu dacă îngerul luminii Soarelui nu l-a
lăsat să treacă. Cu adevărat, toţi trebuie să vă naşteţi din nou din Soare şi
din adevăr pentru că trupul vostru stă în lumina Soarelui Mamei Pământeşti, şi
spiritul vostru stă în lumina Soarelui adevărului Tatălui Ceresc.
Îngerii aerului
şi apei şi luminii Soarelui sunt înfrăţiţi. Ei au fost dăruiţi Fiului Omului
pentru a-l putea sluji şi pentru ca el să poată merge de-a pururea de la unul
la celălalt.
De aceea sfântă este îmbrăţişarea lor. Ei sunt copiii de nedespărţit
ai Mamei Pământeşti, deci să nu despărţiţi pe cei pe care Pământul şi Cerul
i-au făcut Unul. Lăsaţi pe aceşti îngeri fraţi
să vă îmbrăţişeze în fiecare zi şi lăsaţi-i să locuiască
în voi prin tot postul vostru.
Pentru că vă spun cu adevărat, puterea diavolilor, toate
păcatele şi necurăţeniile vor pleca în grabă din trupul care este îmbrăţişat de
aceşti trei îngeri. Precum hoţii care fug dintr-o casă părăsită la întoarcerea
stăpânului casei, unul pe uşă, unul pe fereastră, şi al treilea prin acoperiş,
fiecare unde a fost găsit şi pe unde poate, tot aşa vor fugi din trupurile
voastre toţi demonii răului, toate păcatele trecute şi toate necurăţeniile şi
bolile care au spurcat templul trupurilor voastre. Când îngerii Mamei
Pământeşti intră în trupurile voastre, în aşa fel încât stăpânii templului
intră din nou în stăpânirea lui, atunci toate mirosurile rele vor pleca în
grabă prin suflarea voastră şi prin pielea voastră, prin părţile voastre
ascunse şi prin părţile de dinapoi. Şi toate aceste lucruri le veţi vedea cu ochii
voştri şi le veţi mirosi cu nasul vostru şi le veţi atinge cu mâinile voastre.
Şi când toate păcatele şi necurăţeniile au plecat din
trupul vostru, sângele vostru va deveni la fel de pur ca sângele Mamei Pământeşti
şi ca spuma generoasă a râului în lumina Soarelui,
suflarea voastră va deveni la fel de pură ca mireasma
florilor parfumate; carnea voastră la fel de pură precum carnea fructelor înroşindu-se
printre frunzele copacilor; lumina ochilor voştri la fel de limpede şi
strălucitoare ca strălucirea Soarelui pe cerul albastru. Şi atunci îngerii
Mamei Pământeşti vă vor sluji. Şi suflarea voastră, sângele vostru, carnea
voastră vor fi una cu suflarea, sângele şi carnea Mamei Pământeşti, pentru ca
spiritul vostru de asemenea să poată deveni şi el una cu spiritul Tatălui
Ceresc. Pentru că, cu adevărat, nimeni nu poate ajunge la Tatăl Ceresc decât
prin Mama Pământească aşa cum nici un nou născut nu poate înţelege învăţăturile
tatălui său până când mama sa nu l-a alăptat,
l-a scăldat, l-a hrănit şi l-a adormit. Când copilul este
încă mic, locul său este cu mama sa şi el trebuie să o asculte pe mama sa. Când
copilul a crescut, tatăl său îl ia la lucru alături de el în câmp şi copilul
vine înapoi la mama sa numai când ora cinei a sosit şi acum tatăl său îl învaţă
pentru ca el să devină iscusit în lucrurile tatălui său. Şi când tatăl vede că
a priceput învăţătura şi face bine lucrarea sa, el îi dă toate averile sale
pentru ca ele să poată aparţine fiului său prea iubit, şi pentru ca fiul său să
poată continua lucrarea tatălui său.
Vă spun cu
adevărat, fericit este acel fiu care acceptă sfatul mamei sale şi păşeşte pe
această cale. Şi de o sută de ori mai fericit este acel fiu care acceptă şi
păşeşte de asemenea pe calea sfatului tatălui său, pentru că v-a fost spus:
"Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta pentru ca zilele tale să fie multe pe
acest pământ." Dar vă spun, Fii ai Oamenilor: Cinsteşte pe Mama ta
Pământească şi păstrează-I toate legile pentru ca zilele tale să fie multe pe
acest Pământ, şi cinsteşte pe Tatăl tău Ceresc pentru ca viaţa veşnică să fie a
ta în ceruri.
Pentru că
Tatăl Ceresc este de o sută de ori mai mare decât toţi taţii şi mai drag este
Fiul Oamenilor în ochii Tatălui său Ceresc şi ai Mamei sale Pământeşti decât
sunt copiii în ochii taţilor de sânge şi ai mamelor lor de sânge, şi mai
înţelepte sunt cuvintele şi legile Tatălui vostru Ceresc şi Mamei voastre
Pământeşti decât cuvintele şi voinţa tuturor taţilor şi mamelor de sânge. Şi de
mai multă valoare de asemenea este moştenirea Tatălui vostru ceresc şi Mamei voastre
Pământeşti, veşnica împărăţie a vieţii pământeşti şi cereşti, decât toate
moştenirile taţilor voştri de sânge şi ale mamelor voastre de sânge.
Şi adevăraţii
voştri fraţi sunt aceia care fac voia Tatălui vostru Ceresc şi a Mamei voastre
Pământeşti şi nu fraţii voştri de sânge. Cu adevărat vă spun că adevăraţii
voştri fraţi în voia Tatălui Ceresc şi a Mamei Pământeşti vă vor iubi de o mie
de ori mai mult decât fraţii voştri de sânge. Pentru că din zilele lui Cain şi
Abel, când fraţii de sânge au încălcat voinţa lui Dumnezeu, nu mai există nici
o frăţie de sânge adevărată, şi fraţii se poartă cu fraţii lor ca nişte
străini.
De aceea vă spun:
Iubiţi-vă adevăraţii fraţi în voia lui Dumnezeu de o mie de ori mai mult decât
fraţii voştri de sânge.
PENTRU CĂ TATĂL VOSTRU CERESC ESTE DRAGOSTE.
PENTRU CĂ MAMA VOASTRĂ PĂMÂNTEASCĂ ESTE DRAGOSTE.
PENTRU CĂ FIUL OMULUI ESTE DRAGOSTE.
Dragostea este cea prin care Tatăl Ceresc şi Mama
Pământească şi Fiul Oamenilor devin una, pentru că spiritul Fiului Omului a
fost creat din spiritul Tatălui Ceresc şi trupul din trupul Mamei
Pământeşti. De aceea deveniţi desăvârşiţi aşa cum spiritul
Tatălui vostru Ceresc şi trupul Mamei voastre Pământeşti sunt desăvârşite. Şi
aşa să iubiţi pe Mama voastră Pământească după cum şi ea iubeşte trupul vostru.
Şi tot aşa să iubiţi pe fraţii voştri adevăraţi după cum şi Tatăl vostru Ceresc
şi Mama voastră Pământească îi iubeşte.
Şi atunci Tatăl vostru Ceresc vă va da spiritul Său sfânt.
Şi atunci Fiii Oamenilor vor da dragoste unul altuia ca fraţi adevăraţi, dragoste
pe care au primit-o de la Tatăl lor Ceresc şi Mama lor
Pământească, şi ei toţi vor deveni mângâietori unul pentru
celălalt.
Şi atunci va dispare de pe Pământ tot răul şi toată
suferinţa, şi va fi dragoste şi bucurie pe pământ. Şi atunci Pământul va fi ca
şi cerurile, şi Împărăţia lui Dumnezeu va veni. Şi atunci va veni Fiul Omului
în toată slava sa, pentru a moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
Şi atunci Fiii Oamenilor îşi vor împărţi moştenirea lor
divină, Împărăţia lui Dumnezeu, pentru că Fiii Oamenilor trăiesc în Tatăl Ceresc
şi în Mama Pământească şi Mama Pământească şi Tatăl
Ceresc trăiesc în ei.
Şi atunci, odată cu Împărăţia lui Dumnezeu, va veni
sfârşitul tuturor timpurilor, pentru că dragostea Tatălui Ceresc dă tuturor viaţă
veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu, pentru că dragostea este veşnică. Dragostea
este mai puternică decât moartea.
Chiar dacă aş cunoaşte limbile oamenilor şi ale îngerilor,
dacă nu aş avea dragoste, glasul meu ar suna ca tingire (vas) goală de alamă.
Chiar dacă aş spune ce va veni şi aş cunoaşte toate
secretele şi toată înţelepciunea, şi chiar dacă aş avea
credinţă puternică precum furtuna care ridică munţii din locul lor, dar nu aş avea
dragoste, Eu nu aş fi nimic. Şi chiar aş da toate bunurile mele pentru a-i
hrăni pe săraci şi aş da tot focul pe care l-am primit de la Tatăl Meu, dar nu
aş avea dragoste, nu aş fi de folos în nici un fel.
Dragostea este
răbdătoare. Dragostea nu este invidioasă, nu lucrează rău, nu cunoaşte mândrie,
nu este aspră nici egoistă, este înceată la mânie şi nu născoceşte nici o
răutate, ea nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de dreptate. Dragostea
apără totul, dragostea crede totul, dragostea speră totul, dragostea suportă totul
şi niciodată nu se epuizează; dar limbile vor înceta şi cunoaşterea va dispare
pentru că avem adevărul în parte şi avem şi dreptatea în parte şi greşim în
parte. Dar când deplinătatea perfecţiunii va veni, tot ceea ce este parţial va
deveni Totul. Când omul era copil, el vorbea ca un copil, înţelegea ca un
copil, gândea ca un copil; dar când a devenit om, el a dat deoparte toate
lucrurile copilăreşti.
Pentru că acum vedem prin sticlă şi afirmaţii întunecoase.
Acum cunoaştem parţial, dar când vom fi venit în faţa lui Dumnezeu nu vom
cunoaşte în parte ci exact aşa cum vom fi fost învăţaţi de El. Şi acum rămân
acestea trei: credinţă, speranţă şi dragoste, dar cea mai mare dintre acestea
este dragostea.
Şi acum vă vorbesc în limba vie a Dumnezeului viu, prin spiritual
sfânt al Tatălui nostru Ceresc. Încă nu este nici unul printre voi care să
poată înţelege tot ceea ce spun. Cel care va prezenta scripturile vă vorbeşte
în limba moartă a unor oameni morţi, prin trupul supus bolilor şi morţii. De
aceea el poate fi înţeles de toţi oamenii, pentru că toţi oamenii sunt supuşi
morţii şi toţi sunt în moarte: Nici unul nu vede lumina vieţii, omul orb îi
conduce pe orbi pe cărarea întunecată a păcatelor, bolilor şi suferinţelor, şi
în cele din urmă toţi cad în prăpastia morţii.
Sunt trimis la voi de către Tatăl, ca să pot face lumina
vieţii să strălucească înaintea voastră. Lumina se cunoaşte pe sine şi cunoaşte
întunericul, dar întunericul se cunoaşte numai pe sine şi nu cunoaşte lumina.
Mai sunt încă multe lucruri să vă spun, dar nu le puteţi purta încă, pentru că
ochii voştri sunt obişnuiţi cu întunericul şi lumina deplină a Tatălui Ceresc
v-ar orbi. De aceea nu puteţi să înţelegeţi deocamdată ceea ce vă spun în
legătură cu Tatăl Ceresc, care m-a trimis la voi. Urmaţi mai întâi doar legile
Mamei voastre Pământeşti despre care v-am vorbit şi, când îngerii Ei v-au curăţat
şi reînnoit trupurile şi v-au întărit ochii, veţi fi în stare să suportaţi
lumina Tatălui nostru Ceresc.
Când veţi putea privi strălucirea Soarelui de la amiază
fără ca să clipiţi din ochi, atunci veţi putea privi la lumina orbitoare a
Tatălui vostru Ceresc, care este de o mie de ori mai strălucitoare decât strălucirea
a o mie de sori. Dar cum v-aţi putea uita la lumina orbitoare a Tatălui vostru
Ceresc când voi nu puteţi să suportaţi nici măcar strălucirea Soarelui arzător.
Credeţi-mă, Soarele este ca flacăra unei lumânări pe lângă Soarele adevărului
Tatălui Ceresc.
Aveţi deci încredere şi speranţă şi dragoste. Adevărat,
adevărat vă spun, nu vă veţi dori răsplata. Dacă credeţi în vorbele Mele,
credeţi în Cel care M-a trimis pe Mine, care este Domnul tuturor şi cu care
toate lucrurile sunt cu putinţă. Pentru că tot ce este imposibil oamenilor,
toate aceste lucruri sunt cu putinţă lui Dumnezeu. Dacă credeţi în îngerii
Mamei Pământeşti şi ascultaţi legile Ei, credinţa voastră vă va întări şi nu
veţi vedea boala niciodată. Aveţi speranţă de asemenea în dragostea Tatălui vostru
Ceresc, pentru că cel care se încrede în El nu va fi niciodată înşelat, nici nu
va vedea vreodată moartea.
Iubiţi-vă unul pe altul, pentru că Dumnezeu este dragoste,
şi aşa vor şti îngerii Săi că mergeţi pe cărările Lui. Şi atunci toţi îngerii
vor veni în faţa voastră şi vă vor servi. Şi Satana, cu toate păcălelile, bolile
şi necurăţeniile lui va pleca din trupul vostru. Plecaţi şi feriţi-vă să mai
păcătuiţi; pocăiţi-vă, botezaţi-vă, ca să puteţi naşte din nou şi să nu mai
păcătuiţi.
Apoi Isus s-a
ridicat, dar toţi ceilalţi au rămas aşezaţi pentru că fiecare simţea puterea
cuvintelor Sale. Şi atunci Luna Plină a apărut între norii care se spărgeau şi
L-a învăluit pe Isus cu strălucirea ei.
Şi scântei au ţâşnit din părul Său şi El a stat să intre
în lumina Lunii de parcă ar fi plutit în aer. Şi nimeni nu s-a mişcat, nici nu
s-a auzit vreo voce, şi nimeni nu a ştiut cât timp a trecut, pentru că timpul
se oprise.
Atunci Isus a
întins mâinile către ei şi a spus: "Pacea să fie cu voi." Şi El a
plecat aşa cum suflarea vântului leagănă frunzele copacilor.
Încă pentru multă vreme cei din jur au rămas nemişcaţi şi
apoi sau trezit în tăcere unul după celălalt, ca după un lung vis. Şi au rămas
parcă ascultând o muzică minunată.
Dar în cele din urmă, unul dintre ei, ca şi cum ar fi fost
puţin înfricoşat, a spus: "Ce bine că suntem aici." Altul: "Ce
bine ar fi dacă noaptea aceasta ar fi durat de-a pururea." Şi alţii:
"Ce bine ar fi fost dacă El ar fi fost cu noi întotdeauna."; "El
este trimisul lui Dumnezeu pentru că El a sădit speranţă în inimile
noastre." Şi nici unul nu dorea să se întoarcă acasă, ci spuneau: "Nu
mă duc acasă, unde totul este întuneric şi fără bucurie. De ce să ne ducem
acasă, unde nimeni nu ne iubeşte?"
Ei vorbiră în acest fel pentru că aproape toţi erau
săraci, şchiopi, orbi, schilozi, cerşetori, vagabonzi, dispreţuiţi în
nemernicia lor, care erau ţinuţi doar din milă în casele în care găseau
refugiu, doar pentru câteva zile. Chiar unii care aveau şi casă şi familie
spuseră:
"Şi noi vom
sta cu voi". Pentru că fiecare om simţea că spusele
Celui care plecase legaseră mica adunare cu fire
invizibile. Şi toţi simţeau că s-au născut din nou. Ei au văzut înaintea lor o
lună strălucitoare, chiar şi atunci când luna era ascunsă în nori, şi în
inima tuturor au înflorit flori minunate, de o frumuseţe
minunată, florile bucuriei.
Şi când strălucitoarele raze ale Soarelui au apărut peste marginea
Pământului, toţi au simţit că era Soarele Împărăţiei lui Dumnezeu care venea.
Cu încurajări pline de bucurie, au ieşit în întâmpinarea îngerilor lui
Dumnezeu. Şi foarte mulţi bolnavi şi necuraţi au urmat cuvintele lui Isus şi au
căutat malurile pârârilor susurând.
Ei şi-au scos pantofii şi îmbrăcămintea şi au postit şi
şi-au abandonat trupul îngerilor aerului, apei şi luminii Soarelui, şi îngerii Mamei
Pământeşti i-au îmbrăţişat luându-le în stăpânire trupurile şi înăuntru şi înafară,
şi ei toţi au văzut toate relele, păcatele şi necurăţeniile plecând în grabă de
la ei.
Şi suflarea unora a devenit la fel de rău mirositoare ca
aceea care iese din măruntaie, şi unora le-a ieşit saliva din gură şi o vomă spurcată
şi rău mirositoare a ieşit din părţile lor interioare. Toate
aceste necurăţenii au curs prin gurile lor, unora prin
nas, altora prin ochi şi urechi, şi multora o respiraţie fetidă şi îngrozitoare
a ieşit din tot trupul lor prin toată pielea lor. Prin multe membre au ieşit afară
bube mari şi fierbinţi prin care au ieşit necurăţeniile cu miros urât şi urina
a curs abundent din trupurile lor; şi la foarte mulţi urina era complet uscată
şi devenise groasă ca mierea de albine; urina altora
era aproape roşie sau neagră şi aproape la fel de tare ca
nisipul râurilor. Şi mulţi au răsuflat duhori din intestinele lor, ca
respiraţia diavolilor! Şi mirosul urât a devenit atât de greu încât nimeni nu
mai putea să suporte.
Şi când s-au botezat, îngerul apei a intrat în trupurile
lor, şi din ei au curs afară toate spurcăciunile şi necurăţeniile păcatelor lor
trecute şi ca un torent de munte s-au năpustit afară din trupurile lor o
mulţime de spurcăciuni, tari şi moi. Şi pământul unde lichidul s-a scurs din ei
a fost spurcat şi mirosul a devenit atât de puternic încât nimeni nu mai putea
să rămână acolo. Şi diavolii au parasite măruntaiele lor sub forma unei mari
mulţimi de viermi care se zvârcoleau în mocirla necurăţeniilor lor interioare.
Se zvârcoleau cu o furie neputincioasă, după ce îngerul apei i-a aruncat afară
din măruntaiele Fiilor Oamenilor.
Şi apoi a coborât asupra lor puterea îngerului luminii
Soarelui, şi aceştia au pierit acolo, în zvârcolirile lor disperate, călcaţi în
picioare de îngerul luminii Soarelui. Şi toţi tremurau plini de groază când au văzut
aceste lucruri îngrozitoare ale Satanei de care îngerii îi salvaseră. Şi ei au
adus mulţumiri lui Dumnezeu care îşi trimisese îngerii pentru mântuirea lor.
Şi erau unii pe care mari dureri i-au chinuit şi care nu
voiau să plece de la ei; şi, neştiind ce să facă, s-au hotărât să trimită pe
unul dintre ei la Isus, pentru că doreau foarte mult ca El să fie cu ei. Şi
când doi dintre ei s-au dus să-L caute, L-au văzut pe Isus însuşi apropiindu-se
de malul râului. Şi inimile lor s-au umplut de speranţă şi bucurie când au
auzit salutul său:
"Pacea să fie cu voi."
Şi multe erau întrebările pe care ei doreau să i le pună,
dar mare le-a fost uimirea văzând că nu puteau să înceapă, pentru că nimic nu venea
în inimile lor.
Atunci Isus le-a spus: "Am venit pentru că aveţi
nevoie de mine." Şi unul a strigat: "Învăţătorule, avem nevoie
într-adevăr, vino şi eliberează-ne de durerile noastre."
Şi Isus le-a
vorbit în parabole.
"Voi sunteţi
ca fiul risipitor care timp de mulţi ani a mâncat şi a băut şi şi-a petrecut
zilele în
desfrâu cu prietenii săi. Şi în fiecare săptămână, fără
ştirea tatălui său, se îndatora tot mai mult şi risipea totul în câteva zile.
Şi cămătarii îl împrumutau întotdeauna pentru că tatăl său avea mari
bogăţii şi întotdeauna plătea răbdător datoriile fiului
său. Şi în zadar a încercat cu vorbe blânde să îşi mustre fiul, pentru că el
niciodată nu asculta mustrările tatălui său care îl ruga stăruitor şi în zadar
să înceteze destrăbălările fără de sfârşit şi să se ducă la câmp ca să supravegheze
munca slujitorilor săi.
Şi fiul mereu îi promitea orice dacă îi plătea vechile
datorii, dar a doua zi începea din nou. Şi pentru mai mult de şapte ani, fiul
şi-a continuat viaţa destrăbălată. Dar în cele din urmă tatăl şi-a pierdut răbdarea
şi n-a mai plătit cămătarilor datoriile fiului său. "Dacă continui să
plătesc mereu", a spus el, "nu va mai fi nici un sfârşit pentru
păcatele fiului meu". Atunci cămătarii care erau înşelaţi, l-au luat pe
fiu în sclavie pentru ca el să poată, prin truda lui zilnică, să le plătească
înapoi banii pe care îi împrumutase. Şi atunci au încetat mâncarea şi băutura
şi excesele zilnice. De dimineaţă şi până seara, cu sudoarea frunţii sale, el
uda câmpiile şi toate membrele îl dureau în această muncă cu care nu era obişnuit.
Şi trăia cu pâine uscată şi nu avea nimic altceva decât lacrimile sale cu care
să o ude.
În trei zile el suferise atât de mult de căldură şi de
oboseală încât i-a spus stăpânului său: "Nu mai pot să muncesc, căci toate
membrele mele mă dor. Cât mai vrei să mă chinuieşti?" "După ce
prin munca mâinilor tale îmi vei plăti toate datoriile şi
când şapte ani vor trece vei fi liber." Şi fiul disperat a răspuns
plângând "dar nu pot să mai suport nici măcar şapte zile, ai milă de mine
pentru că toate membrele mă ard şi mă dor." Şi cămătarul, plin de răutate,
a strigat: "Acum vei munci cu stăruinţă dacă ai putut să-ţi petreci zilele
şi nopţile timp de şapte ani în destrăbălare, acum trebuie să munceşti pentru
şapte ani. Nu te voi ierta până când nu-ţi plăteşti toate datoriile, până la
ultima drahmă."
Şi fiul, cu membrele torturate de durere, s-a întors cu
disperare la câmp ca să-şi continue munca. Deja nu se mai putea ţine pe picioare
din cauza oboselii şi a durerilor, când a şaptea zi a venit - ziua sabatului -
când nimeni nu munceşte câmpul. Atunci fiul şi-a adunat restul de putere şi s-a
îndreptat clătinându-se spre casa tatălui său, s-a aruncat la picioarele
tatălui său şi i-a spus:
"Tată, iartă-mă pentru tot trecutul meu, iartă-mi
toate mâhnirile pe care ţi
le-am adus. Îţi jur că niciodată nu voi mai duce o viaţă
destrăbălată şi că voi fi fiul tău ascultător în toate lucrurile. Eliberează-mă
din mâinile opresorilor mei. Tată, te rog, ai grijă de mine şi de membrele mele
bolnave, şi nu-ţi împietri inima."
Atunci lacrimile au apărut în ochii tatălui său, şi el
şi-a luat fiul în braţe şi a spus: "Să ne bucurăm, căci astăzi o mare
bucurie mi-a fost dată, căci mi-am regăsit fiul iubit, care se pierduse."
Şi l-a îmbrăcat cu cele mai alese haine şi întreaga zi s-au bucurat şi a doua
zi dimineaţa el a dat fiului său un sac de arginţi cu care îi plătească pe toţi
cămătarii cărora le era îndatorat, şi când fiul său sa întors, el i-a spus:
"Fiul meu, vezi bine că este uşor ca ducând o viaţă destrăbălată să faci
datorii pentru şapte ani, dar plata lor este grea prin muncă aspră şapte
ani."
"Tată, este într-adevăr greu să le plătesc chiar
pentru şapte zile."
Şi tatăl său l-a mustrat spunând: "Doar de data asta
ţi s-a dat voie să-ţi plăteşti datoriile în şapte zile în loc de şapte ani,
restul fiindu-ţi iertat, dar ai grijă ca pe viitor să nu-ţi mai faci nici o
datorie, pentru că îţi spun cu adevărat că nimeni altcineva decât tatăl tău nu
îţi iartă datoriile, pentru că tu eşti fiul său. Fiindcă pentru toţi ceilalţi
ar fi trebuit să munceşti din greu timp de şapte ani, aşa cum este scris în
legile noastre."
"Tată, de acum încolo voi fi fiul tău iubitor şi
ascultător şi nu voi mai face nici o datorie, pentru că ştiu că plata lor este
grea."
Şi el s-a dus la câmpul tatălui său şi a supravegheat în
fiecare zi munca slujitorilor tatălui său. Şi niciodată nu şi-a făcut
slujitorii să muncească din greu. Şi anii au trecut, şi averea tatălui său a
crescut tot mai mult sub îngrijirea sa pentru că munca sa
avea binecuvântarea tatălui său. Şi, încetul cu încetul, a început să îi dea înapoi
tatălui său de zece ori mai mult decât risipise în şapte ani. Şi când tatăl a
văzut că fiul său folosea bine slujitorii săi şi toată averea sa, i-a spus:
"Fiul meu, văd că averile mele sunt pe mâini bune. Am să-ţi las toate
turmele mele, casa mea, pământurile mele şi comorile mele. Fie ca toate acestea
să fie moştenirea ta şi continuă să o măreşti ca eu să îmi găsesc bucuria cu
tine." Şi când fiul a primit moştenirea de la tatăl său, el a iertat datoriile
tuturor datornicilor lui care nu puteau să-i plătească, pentru că el nu a uitat
că datoriile sale fuseseră de asemenea iertate atunci când el nu putuse să le
plătească. Şi Dumnezeu l-a binecuvântat cu viaţă lungă, cu mulţi copii şi multe
bogăţii pentru că el era bun cu toţi slujitorii lui şi cu toate turmele
lui."
Apoi, Isus s-a întors către cei bolnavi şi le-a spus:
"Vă vorbesc în parabole ca să puteţi înţelege mai bine cuvântul lui
Dumnezeu.
Cei şapte ani de mâncare şi băutură şi viaţă desfrânată
sunt păcatele trecutului. Cămătarul rău este Satana. Datoriile sunt bolile.
Munca grea sunt durerile. Fiul risipitor sunteţi voi înşivă. Plata datoriilor este
aruncarea afară din voi a diavolilor şi a bolilor şi vindecarea trupului
vostru. Sacul de arginţi primiţi primit de la tatăl este puterea eliberatoare a
îngerilor. Tatăl este Dumnezeu. Averile tatălui sunt pământul şi raiul.
Slujitorii tatălui sunt îngerii. Câmpul tatălui este lumea
care se preface în Împărăţia Cerurilor, dacă Fiii Omului o lucrează bine ca fiul
să-şi asculte tatăl şi să supravegheze slujitorii tatălui său în câmp, decât să
devină îndatorat cămătarului cel rău şi să trudească şi să asude în sclavie
pentru a-şi plăti toate datoriile. Astfel, este mai bine dacă şi Fiii Omului o
lucrează împreună cu îngerii Tatălui Ceresc. Pentru că vă spun, este mai bine
ca fiul să-şi asculte tatăl şi să supravegheze slujitorii tatălui său în câmp,
decât să devină datornici lui Satana, regele morţii, al tuturor păcatelor şi
tuturor bolilor, decât să sufere de dureri şi să asude până şi-a plătit toate păcatele.
Vă spun cu adevărat, mari şi multe sunt păcatele voastre, mulţi ani v-aţi supus
farmecelor lui Satana, aţi fost lacomi, beţivi, curvari şi datoriile voastre
trecute s-au înmulţit. Şi acum trebuie să le plătiţi şi plata este grea.
De aceea, nu fiţi deja nerăbdători, după a treia zi, ca
fiul risipitor, ci aşteptaţi răbdători pentru a şaptea zi, care este sfinţită
de Dumnezeu, şi apoi mergeţi cu inima umilă şi supusă în faţa Tatălui
vostru Ceresc pentru ca el să vă ierte toate păcatele şi
toate datoriile trecute. Cu adevărat vă spun, Tatăl vostru Ceresc vă iubeşte
nesfârşit de mult, pentru că el vă dă voie să plătiţi în şapte
zile datoriile a şapte ani. Acelora care datorează
păcatele şi bolile a şapte ani, dar plătesc cinstit şi stăruiesc până într-a
şaptea zi, lor le va ierta Tatăl nostru Ceresc datoriile tuturor celor şapte
ani."
"Dar dacă păcătuim de şapte ori câte şapte ani?"
a întrebat un om bolnav care suferea groaznic.
"Chiar în acest caz, Tatăl Ceresc îţi iartă toate
datoriile în de şapte ori şapte zile."
"Fericiţi sunt cei care stăruiesc până la sfârşit,
pentru că diavolii lui Satana scriu toate faptele voastre rele într-o carte, în
cartea trupului şi spiritului vostru. Vă spun cu adevărat, nu există nici o faptă
păcătoasă care să nu fie scrisă chiar de la începutul lumii în faţa Tatălui
Ceresc. Dacă puteţi scăpa de legile făcute de împăraţi, de legile lui Dumnezeu
nu poate scăpa nici unul dintre Fiii Omului.
Şi când veniţi în faţa lui Dumnezeu, diavolii lui Satana
vor purta mărturie împotriva voastră cu faptele voastre, şi Dumnezeu va vedea
păcatele voastre în cartea trupului şi spiritului vostru şi va fi trist în
inima Sa, dar dacă vă pocăiţi de păcatele voastre, prin post şi rugăciune
căutaţi pe îngerii lui Dumnezeu, atunci, cu fiecare zi în care continuaţi să
postiţi şi să vă rugaţi, îngerii lui Dumnezeu şterg un an din datoriile voastre
rele din cartea trupului şi spiritului vostru.
Şi când ultima pagină este şi ea ştearsă şi curăţată de
toate păcatele voastre, atunci staţi în faţa lui Dumnezeu şi Dumnezeu se bucură
în inima lui şi vă iartă toate păcatele. El vă eliberează din
ghearele lui Satana şi de suferinţă. El vă ia în casa lui
şi porunceşte ca toţi îngerii Săi să vă slujească. Viaţă lungă El vă dă şi nu
veţi vedea boala niciodată. Şi dacă din acel moment, în loc să păcătuiţi, vă
petreceţi zilele făcând fapte bune, atunci îngerii lui Dumnezeu vor scrie toate
faptele voastre bune în cartea trupului şi spiritului vostru. Vă spun cu
adevărat, nici o faptă bună nu rămâne nescrisă înaintea lui Dumnezeu, chiar de
la începutul lumii. Pentru că de la împăraţii şi de la guvernatorii voştri
puteţi aştepta în zadar pentru răsplată, dar niciodată faptele voastre bune nu
vor aştepta răsplata de la Dumnezeu.
Şi când veniţi în faţa lui Dumnezeu, îngerii Săi vor purta
mărturie pentru faptele voastre bune. Şi Dumnezeu vede faptele voastre bune
scrise în trupurile şi spiritele voastre, şi se bucură în inima Lui.
El binecuvântează trupul şi spiritul vostru şi toate faptele
voastre şi vă dă drept moştenire Împărăţia Sa Pământească şi Cerească, pentru
ca în ea să aveţi viaţa veşnică. Fericit este acela care poate intra în
împărăţia lui Dumnezeu, pentru că el nu va vedea niciodată moartea."
Şi o mare tăcere se lăsă după cuvintele lui. Şi cei care
erau descurajaţi îşi luară o nouă putere din cuvintele Lui şi continuară să postească
şi să se roage. Şi cel care vorbise primul, îi spuse: "Şi eu
voi stărui până de şapte ori a şaptea zi." Isus le
răspunse: "Fericiţi sunt cei care stăruiesc până la sfârşit, pentru că ei
vor moşteni Pământul." Şi erau foarte mulţi bolnavi printre ei, chinuiţi
de mari dureri şi care de-abia s-au târât la picioarele lui Isus, pentru că nu
mai puteau să meargă pe picioarele lor. Ei au spus: "Stăpâne, suntem chinuiţi
de durere; spune-ne ce să facem." Şi ei i-au arătat lui Isus picioarele în
care oasele erau răsucite şi înnodate şi au spus: "Nici îngerul aerului,
nici îngerul apei, nici cel al luminii Soarelui nu ne-au alungat durerile,
chiar dacă ne-am botezat, am postit şi ne-am rugat, şi am urmat întru totul
cuvintele tale."
"Cu adevărat vă spun, oasele voastre vor fi
vindecate. Nu fiţi descurajaţi ci căutaţi pentru a vă vindeca pe vindecătorul
oaselor, îngerul pământului, pentru că de acolo au fost luate oasele voastre şi
acolo se vor întoarce."
Şi el a arătat locul pe care curgerea apei şi căldura
Soarelui îl înmuiaseră din marginea râului în noroi argilos. "Cufundaţi-vă
picioarele în noroi, pentru că îmbrăţişarea îngerului pământului să
poată scoate afară din oasele voastre toate necurăţeniile
şi toate bolile. Veţi vedea pe Satana şi durerile voastre zburând din îmbrăţişarea
îngerului pământului. Şi nodurile oaselor voastre vor
dispare, şi ele se vor întări, şi toate durerile voastre
vor dispare."
Şi bolnavii îi urmară cuvintele pentru că ştiau că vor fi
vindecaţi. Şi acolo erau de asemenea bolnavi care sufereau mult de dureri şi,
cu toate acestea, continuau să postească, şi puterea lor se irosise şi o mare
căldură îi chinuia. Şi când s-au ridicat din paturile lor ca să se ducă la
Isus, capetele lor au început să se întoarcă de parcă ar fi simţit o rafală de
vânt şi de fiecare dată când încercau să se ţină pe picioare cădeau înapoi pe
pământ.
Atunci Isus a venit la ei şi le-a spus: "Voi suferiţi
pentru că Satana şi bolile lui vă chinuiesc corpurile, dar nu vă temeţi, pentru
că puterea lor asupra voastră va înceta în curând. Pentru că Satana este un
vecin mânios care a intrat în casa vecinului său când acesta era plecat, vrând
să-i ia lucrurile din casă. Dar cineva i-a spus că duşmanul său îi răvăşeşte
casa, adunând lucrurile care îl ispiteau, a văzut de departe stăpânul casei
întorcându-se în grabă, s-a supărat foarte tare că nu putea să fure toate acele
lucruri, şi s-a apucat să spargă şi să strice tot ce era acolo, să distrugă
totul. Aşa încât dacă lucrurile nu puteau să fie a lui, nici celălalt să nu
aibă nimic. Dar imediat stăpânul casei a intrat şi, înainte ca vecinul cel rău
să-şi împlinească scopul, l-a luat şi l-a aruncat afară din casă.
Cu adevărat vă spun, chiar aşa a intrat Satana în
corpurile voastre, care sunt locuinţa lui Dumnezeu, şi a luat în puterea sa tot
ce voia să fure: respiraţia voastră, sângele vostru, oasele voastre, carnea
voastră, măruntaiele voastre, ochii voştri şi urechile voastre.
Dar prin posturi şi prin rugăciunea voastră, voi aţi
chemat înapoi pe stăpânul trupului vostru şi pe îngerii săi. Acum Satana vede
că adevăratul stăpân al trupului se întoarce şi că acesta este sfârşitul puterii
sale. De aceea, în furia lui îşi adună puterile încă o dată, pentru a vă putea
distruge trupurile înaintea venirii stăpânului. Pentru aceasta Satana vă
chinuie atât de dureros, pentru că el simte că sfârşitul i-a venit. Dar nu vă
lăsaţi inimile să tremure, pentru că, în curând, îngerii lui Dumnezeu vor apare
să ocupe din nou lăcaşurile lor şi să le închine din nou ca temple ale lui Dumnezeu.
Şi ei îl vor apuca pe Satana şi îl vor arunca afară din trupurile voastre cu
toate bolile lui şi cu toate necurăţeniile lui. Şi fericiţi veţi fi pentru că
veţi primi răsplata neclintirii voastre şi niciodată nu veţi mai vedea
boala."
Şi era printre acei bolnavi unul care era mai chinuit de
Satana decât toţi ceilalţi, şi trupul său era ca un schelet şi pielea era galbenă
ca o frunză căzută. Era deja atât de slab încât a strigat de departe:
"Învăţătorule, ai milă de mine, pentru că nici un om nu a suferit de la
începutul lumii aşa cum sufăr eu. Ştiu că eşti cu adevărat trimisul lui
Dumnezeu şi ştiu că dacă vrei poţi să scoţi într-o clipă pe Satana afară din trupul
meu. Nu ascultă îngerii de trimisul lui Dumnezeu? Vino, Învăţătorule şi scoate
pe Satana afară din mine, pentru că el urlă cu furie în mine şi dureros este
chinul său."
Şi Isus a răspuns: "Satana te chinui atât de mult
pentru că deja ai postit multe zile, şi nu-i plăteşti tributul. Nu-l hrăneşti
cu toate spurcăciunile cu care ţi-ai spurcat până acum templul spiritului. Îl chinui
pe Satana cu foamea şi, astfel, în furia lui te chinuie şi el. Nu te teme,
pentru că îţi spun, Satana va fi distrus înainte ca trupul tău să fie distrus;
pentru că, în timp ce posteşti şi te rogi, îngerii lui Dumnezeu îţi apără
trupul pentru ca puterea lui Satana să nu te poată distruge. Şi îngerii lui
Satana sunt neputincioşi în faţa
îngerilor lui Dumnezeu."
Atunci ei toţi au venit la Isus şi cu strigăte l-au
implorat spunând: "Învăţătorule, ai milă de el, pentru că suferă mai mult decât
noi toţi, şi dacă nu alungi într-o clipă pe Satana afară din el, ne e teamă că
nu va trăi până mâine."
Şi Isus le-a răspuns: "Mare este credinţa voastră. Să
se facă după credinţa voastră şi veţi vedea în curând faţă în faţă chipul înspăimântător
al Satanei şi puterea Fiului Omului. Pentru că voi arunca afară din tine pe
puternicul Satana prin puterea mielului nevinovat al lui Dumnezeu, cea mai slabă
creatură a Domnului. Pentru că spiritul sfânt al lui Dumnezeu face pe cel mai
slab cel mai puternic.
Dar Satana nu vă iartă nimic şi trebuie să îi plătiţi
totul, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
arsură pentru arsură, rană pentru rană, viaţă pentru viaţă,
moarte pentru moarte. Pentru că plata păcatului este
moartea.
Să nu ucideţi, nici să nu mâncaţi carnea vânatului
nevinovat, ca să nu deveniţi sclavii Satanei. Pentru că aceasta este calea
suferinţelor şi ea duce la moarte. Să faceţi voia lui Dumnezeu, pentru ca
îngerii lui să vă poată sluji pe calea vieţii. Ascultaţi de aceea cuvintele lui
Dumnezeu:
"Iată, v-am dat fiecare iarbă care poartă sămânţa; aceasta
va fi carnea pentru voi. Şi fiecărei fiare a Pământului, şi fiecărei păsări a
aerului, şi tuturor celor care se târăsc pe pământ, oriunde se află suflarea
vieţii, dau drept hrană fiecare fir de iarbă verde. De asemenea, laptele
tuturor celor care se mişcă şi trăiesc pe pământ va fi hrana pentru voi; tot
aşa cum lor le-am dat iarba verde, vouă vă dau laptele lor. Dar carnea şi
sângele care îi dă viaţa, să nu le mâncaţi. Şi cu siguranţă, voi cere înapoi
puterea sângelui vostru, sângele vostru în care se află sufletul vostru; voi cere
înapoi toate animalele ucise şi sufletele tuturor oamenilor ucişi. Pentru că
Eu, Domnul Dumnezeu, sunt un Dumnezeu mare, puternic şi generos, care pedepsesc
nelegiuirile părinţilor prin copii până la al treilea şi miilea neam al celor
ce Mă iubesc şi respectă poruncile Mele. Iubeşte-L pe Domnul Dumnezeul tău cu
toată inima ta, şi cu tot sufletul tău, şi cu toată puterea ta: aceasta este
prima şi cea mai mare poruncă. Şi a doua este aceasta: "Iubeşte-ţi aproapele
ca pe tine însuţi". Nu este nici o poruncă mai mare decât acestea..."
După aceste cuvinte toţi au rămas tăcuţi, în afară de unul
care spuse: "Ce să fac, Învăţătorule, dacă văd o fiară sălbatică omorându-mi
fratele în pădure? Să-mi las fratele să piară sau să omor fiara? Nu încalc
astfel legea?"
Şi Isus răspunse: "Le-a fost spus din timpuri
străvechi: 'Toate fiarele care mişcă pe Pământ, toţi peştii din mare şi toate
păsările cerului sunt date în puterea ta.' Vă spun cu adevărat, din toate fiinţele
care trăiesc pe Pământ, Dumnezeu a creat doar pe om după chipul Său. De aceea,
animalele sunt pentru om şi nu omul pentru animale. De aceea nu încalci legea
dacă omori fiara sălbatică pentru a salva viaţa fratelui tău. Pentru că vă spun
cu adevărat, omul înseamnă mai mult decât animalul. Dar cel care omoară un
animal fără motiv, fără ca animalul să-l atace, din plăcerea de a ucide sau pentru
carnea lui sau pentru colţii săi, face o faptă rea şi el însuşi va fi prefăcut
într-o fiară sălbatică. De aceea, sfârşitul fiarelor sălbatice este şi
sfârşitul său.”
Apoi altul spuse: "Moise, mai marele Israelului, a
dat voie strămoşilor noştri să mănânce carnea animalelor curate şi a interzis numai
carnea animalelor necurate. Atunci de ce ne interzici carnea
tuturor animalelor? Care lege vine de la Dumnezeu: aceea a
lui Moise sau Legea Ta?"
Şi Isus răspunse: "Dumnezeu a dat prin Moise zece
porunci strămoşilor voştri. Aceste porunci sunt grele, au spus strămoşii voştri,
şi n-au putut să le dea ascultare. Când Moise a văzut asta, I s-a făcut milă de
poporul său şi nu a vrut ca el să piară. Şi el le-a dat atunci de zece ori zece
porunci, mai puţin grele, ca ei să le poată urma. Vă spun cu adevărat, dacă
strămoşii voştri ar fi avut puterea să urmeze cele zece porunci ale lui
Dumnezeu, Moise nu ar fi avut nevoie de acele de zece ori zece porunci. Pentru
că cel ale cărui picioare sunt puternice ca muntele Sionului nu are nevoie de cârje;
dar cel ale cărui picioare tremură, înaintează cu cârjele şi apoi fără ele. Şi
Moise a spus lui Dumnezeu: "Inima mea este plină de întristare, pentru că
poporul meu se va pierde. Pentru că ei sunt fără cunoaştere şi nu pot să
înţeleagă poruncile Tale.
Ei sunt ca şi copiii mici care nu pot să înţeleagă
cuvintele tatălui lor. Dă-mi voie Doamne să le dau alte legi, pentru ca ei să
nu piară.
Dacă nu pot fi cu Tine, Doamne, lasă-i să nu fie împotriva
Ta; ca ei să se poată susţine, şi când timpul va veni şi ei vor fi copţi pentru
legile Tale, descoperă-le legile Tale. De aceea, Moise a frânt cele două table
de piatră pe care erau scrise cele zece porunci şi le-a dat de zece ori zece în
locul lor.
Şi din aceste zece ori zece, scribii şi fariseii au făcut
de o sută de ori zece porunci. Şi ei au pus poveri insuportabile pe umerii
voştri, pe care nici ei înşişi nu le poartă. Pentru că, cu cât mai apropiate sunt
poruncile de Dumnezeu, cu atât avem nevoie de mai puţin şi cu cât sunt mai
îndepărtate de Dumnezeu, cu atât avem nevoie de mai mult. De aceea legile
fariseilor şi scribilor sunt nenumărate; legile Fiului Omului sunt şapte; ale
îngerilor sunt trei şi a lui Dumnezeu una singură.
De aceea vă voi învăţa numai acele legi pe care le puteţi înţelege,
ca să puteţi deveni oameni şi să urmaţi cele şapte legi ale Fiului Omului.
Atunci şi îngerii vă vor descoperi legile lor, pentru ca
Duhul Sfânt al lui Dumnezeu să poată coborî asupra voastră
şi să vă poată conduce la legea Sa."
Şi toţi erau uimiţi de înţelepciunea Lui şi L-au rugat:
"Continuă, Învăţătorule, şi învaţă-ne toate legile pe care le putem
primi."
Şi Isus urmă:
"Dumnezeu le-a poruncit strămoşilor voştri 'Să nu ucizi.' Dar inima lor
era împietrită şi ei au omorât. Atunci Moise a vrut ca cel puţin să nu omoare
oameni, şi le-a dat voie să omoare animale. Şi atunci inima strămoşilor voştri
s-a împietrit şi mai mult şi au omorât oameni şi animale deopotrivă.
Dar eu vă spun
să nu omorâţi nici oameni, nici animale şi nici măcar hrana care intră în gura
voastră. Dacă mâncaţi hrana vie, asta vă va însufleţi, dar dacă omorâţi hrana,
atunci hrana moartă vă va omorî la rândul ei. Pentru că viaţa vine numai din
viaţă şi din moarte vine numai moartea. Pentru că tot ce omoară hrana voastră
omoară şi trupurile voastre. Şi tot ce omoară trupurile voastre omoară şi
sufletele voastre. Şi trupurile voastre devin ceea ce este hrana voastră, aşa
cum sufletele voastre
devin ceea ce sunt gândurile voastre. De aceea, să nu
mâncaţi nici un lucru pe care focul sau frigul sau apa l-a distrus. Pentru că
hrana arsă, îngheţată şi putrezită vă va arde, îngheţa şi putrezi corpurilevoastre
de asemenea.
Nu fiţi asemenea gospodarului prost care a însămânţat în ogorul
său seminţe coapte, îngheţate şi putrezite. Şi toamna a venit şi câmpul său nu
a dat nimic. Şi mare a fost suferinţa sa. Ci fiţi asemenea gospodarului care a
însămânţat în ogorul său sămânţă vie, şi al cărui ogor a dat spice vii de grâu,
întorcându-i de o sută de ori mai mult decât seminţele pe care le însămânţase.
Pentru că vă spun cu adevărat, să trăiţi numai din focul vieţii şi să nu vă
pregătiţi hrana cu focul morţii, care omoară hrana voastră, trupurile voastre şi
de asemenea spiritele voastre."
"Învăţătorule, unde este focul vieţii?", au
întrebat unii dintre ei.
"În voi, în sângele vostru şi în trupurile
voastre."
"Şi focul morţii?", au întrebat alţii.
"Este focul care arde în afara trupului vostru, care
este mai fierbinte decât sângele vostru. Cu acest foc al morţii voi vă gătiţi hrana
în casele şi în câmpiile voastre. Vă spun cu adevărat, acesta este focul care
va distruge hrana şi trupurile, tot aşa cum focul răutăţii vă distruge
gândurile, şi vă distruge sufletele. Pentru că trupul vostru este ceea ce
mâncaţi, iar spiritul vostru ceea ce gândiţi. De aceea, nu mâncaţi nimic din
ceea ce un foc mai mare decât focul vieţii l-a distrus. De aceea, pregătiţi-vă
şi mâncaţi toate fructele copacilor, şi toate ierburile pământului, şi tot
laptele animalelor bune de mâncat. Pentru că toate acestea sunt hrănite şi coapte
de focul vieţii, toate sunt darul îngerilor Mamei noastre Pământeşti. Dar nu
mâncaţi nimic din ceea ce focul morţii îi dă gust, pentru că acesta este lucrul
lui Satana."
"Cum să ne coacem pâinea de fiecare zi fără foc,
Învăţătorule?", au întrebat câţiva cu mare uimire.
"Lăsaţi îngerii lui Dumnezeu să vă pregătească
pâinea. Umeziţi-vă grâul pentru ca îngerul apei să poată intra în el. Apoi
puneţi-l la aer pentru ca şi îngerul aerului să-l poată îmbrăţişa. Şi lăsaţi-l
de dimineaţă până seara la Soare pentru ca şi îngerul luminii Soarelui să poată
coborî asupra lui. Şi binecuvântările celor trei îngeri vor face curând sămânţa
vieţii să încolţească în grâul vostru.
Apoi zdrobiţi-vă grăuntele şi faceţi un aluat subţire, aşa
cum au făcut strămoşii voştri atunci când au plecat din Egipt, ţara sclaviei. Puneţi-le
înapoi la lumina Soarelui încă de la răsărit şi, când Soarele se află la
amiază, întoarceţi-le pe cealaltă parte pentru ca şi acolo să fie îmbrăţişate
de îngerul luminii Soarelui, şi lăsaţi-le astfel până la apus, pentru că
îngerii apei, aerului şi luminii Soarelui hrănesc şi coc grâul în câmp şi tot
aşa ei trebuie să vă coacă pâinea voastră. Şi acelaşi Soare care cu focul
vieţii, a făcut grâul să crească şi să se coacă, trebuie să vă coacă pâine cu
acelaşi foc. Pentru că focul Soarelui dă viaţă grâului, pâinii şi trupului. Dar
focul morţii omoară grâul, pâinea şi trupul. Şi îngerii vii ai Dumnezeului viu
servesc numai pe oamenii vii. Pentru că Dumnezeu este Dumnezeu a tot ce trăieşte
şi nu Dumnezeu a ceea ce este mort.
Deci mâncaţi întotdeauna de la masa lui Dumnezeu: fructele
copacilor, grăuntele şi ierburile câmpului, laptele animalelor şi mierea
albinelor. Pentru că tot ce este în afară de acestea vine de la Satana şi vă
duce pe calea păcatelor şi a bolilor la moarte. Dar hrana pe care o mâncaţi de
pe masa îmbelşugată a lui Dumnezeu dă putere şi tinereţe trupului vostru, şi
niciodată nu veţi vedea boala. Pentru că masa lui Dumnezeu l-a hrănit pe
Matuselah din vechime şi vă spun cu adevărat, dacă trăiţi aşa cum a trăit el, atunci
Dumnezeul celor vii vă va da şi vouă viaţă lungă pe Pământ,
aşa cum i-a dat lui.
Pentru că vă spun cu adevărat, Dumnezeul celor vii este
mai bogat decât toate bogăţiile Pământului şi masa Lui îmbelşugată este mai
bogată decât cel mai bogat ospăţ al oricărui om bogat de pe Pământ. Mâncaţi de
aceea toată viaţa voastră la masa Mamei voastre Pământeşti şi niciodată nu veţi
avea dorinţe. Şi când mâncaţi la masa Ei, mâncaţi toate lucrurile exact aşa cum
au fost găsite pe masa Mamei Pământeşti. Nu gătiţi, nici nu amestecaţi toate
lucrurile unul cu celălalt, pentru ca măruntaiele voastre să nu devină asemenea
unor mocirle aburinde. Pentru că vă spun cu adevărat, aceasta este spurcăciune
în ochii Domnului.
Nu fiţi ca servitorul lacom, care întotdeauna la masa
stăpânului său mânca porţiile celorlalţi şi care devora totul el însuşi şi le amesteca
toate laolaltă în lăcomia lui. Şi văzând asta, stăpânul său
s-a mâniat pe el şi l-a alungat de la masă. Şi când toţi
şi-au terminat masa, el a amestecat tot ce rămăsese pe masă şi a chemat pe
servitorul lacom, spunând: 'Ia şi mănâncă toate acestea cu
porcii, pentru că locul tău este cu ei şi nu la masa mea.'
Luaţi seama de aceea şi nu spurcaţi cu tot felul de
spurcăciuni templul trupurilor voastre. Mulţumiţi-vă cu două sau trei feluri de
mâncare, pe care le veţi găsi întotdeauna pe masa Mamei voastre Pământeşti. Şi
nu vă doriţi să devoraţi toate lucrurile pe care le vedeţi în jurul vostru. Pentru
că vă spun cu adevărat, dacă amestecaţi toate felurile de mâncare în trupul
vostru, atunci pacea trupului vostru va înceta şi războiul fără de sfârşit se
va dezlănţui în voi. Şi va fi şters de pe faţa Pământului tot aşa cum familiile
şi împărăţiile dezbinate lucrează spre distrugerea lor. Pentru că Dumnezeul
vostru este Dumnezeul păcii şi nu ajută niciodată dezbinarea. De aceea nu
ridicaţi împotriva voastră mânia lui Dumnezeu, ca să nu vă alunge de la masa
Lui şi să nu fiţi obligaţi să mergeţi la masa Satanei, unde focul păcatelor,
bolilor şi morţii vă va distruge trupul.
Şi când mâncaţi, niciodată să nu mâncaţi până vă săturaţi
pe deplin. Fugiţi de ispitele Satanei şi ascultaţi de vocea îngerilor lui Dumnezeu.
Pentru că Satana şi puterea lui vă ispitesc să mâncaţi tot mai mult. Ci trăiţi
prin spirit şi rezistaţi dorinţelor trupului. Şi postul vostru este întotdeauna
plăcut în ochii îngerilor lui Dumnezeu. Luaţi seama cât de mult aţi mâncat
atunci când sunteţi sătui şi mâncaţi întotdeauna mai puţin cu o treime.
Faceţi ca greutatea mâncării voastre zilnice să nu fie mai
puţin decât o mână (veche măsură a greutăţii = 600gr.), dar aveţi grijă să nu
fie mai mult de două mâini. Atunci îngerii lui Dumnezeu vă vor sluji
întotdeauna şi niciodată nu veţi cădea în sclavia Satanei şi a bolilor lui. Nu
tulburaţi munca îngerilor în trupul vostru mâncând des. Pentru că vă spun cu
adevărat, cel care mănâncă mai mult de două ori pe zi face în munca Satanei. Şi
îngerii lui Dumnezeu îi părăsesc trupul şi în curând Satana îl va lua în
stăpânire.
Mâncaţi numai când Soarele iese la amiază şi iarăşi când
este la apus. Şi nu veţi vedea niciodată boala, pentru că aşa este plăcut în ochii
Domnului. Şi dacă doriţi ca îngerii lui Dumnezeu să se bucure de trupul vostru,
şi ca Satana să vă ocolească, atunci nu vă aşezaţi decât o dată pe zi la masa
lui Dumnezeu. Şi atunci zilele voastre vor fi lungi pe acest Pământ, pentru că
asta este plăcut în ochii Domnului. Mâncaţi întotdeauna din ceea ce se găseşte
pe masa lui Dumnezeu. Pentru că vă spun cu adevărat, Dumnezeu ştie bine de ce
are nevoie trupul vostru şi când are nevoie. De la începutul lunii Jiar mâncaţi
orz; din luna Sivan mâncaţi grâu, cel mai desăvârşit dintre toate ierburile
purtătoare de sămânţă. Şi faceţi ca pâinea voastră de fiecare zi să fie făcută
din grâu, pentru ca Domnul să poată avea grijă de trupurile voastre.
Începând din luna Tammuz, mâncaţi struguri acri, pentru ca
trupul vostru să poată slăbi şi pentru ca Satana să poată pleca din el. În luna
Elul adunaţi strugurii pentru ca sucul lor să vă poată servi ca băutură. În
luna Marchesvan, strângeţi strugurii dulci, îndulciţi şi uscaţi de îngerul
luminii Soarelui, ca să vă poată creşte trupurile, pentru ca îngerii Domnului
să poată locui în ele. Mâncaţi smochine pline de suc în lunile Ab şi Shebat şi
ceea ce rămâne lăsaţi-le pentru îngerul luminii Soarelui să le păstreze pentru
voi.
Mâncaţi-le cu carnea migdalelor în toate lunile în care
copacii nu au fructe. Şi ierburile care vin după ploaie mâncaţi-le în luna Thebet,
pentru ca sângele vostru să poată fi curăţat de toate păcatele voastre. Şi în
aceeaşi lună începeţi să beţi şi laptele animalelor voastre, pentru că de aceea
a dat Domnul ierburile câmpului tuturor animalelor care dau lapte, pentru ca
ele să poată hrăni pe om cu laptele lor. Pentru că vă spun cu adevărat,
fericiţi sunt aceia care mănâncă numai la masa lui Dumnezeu şi ocolesc toate
spurcăciunile Satanei. Nu mâncaţi hrana necurată adusă din ţări îndepărtate, ci
mâncaţi întotdeauna ceea ce creşte în copacii voştri. Pentru că Dumnezeul
vostru ştie mai bine ce este trebuincios pentru voi şi unde şi când. Şi el dă
de mâncare tuturor popoarelor din toate împărăţiile ceea ce este mai bun pentru
fiecare. Nu mâncaţi aşa cum mănâncă păgânii care se îndoapă în grabă, spurcându-şi
trupurile cu tot felul de spurcăciuni.
Pentru că puterea îngerilor lui Dumnezeu intră în voi
odată cu mâncarea vie pe care Domnul v-o dă la masa Sa împărătească. Şi când
mâncaţi, aveţi deasupra voastră pe îngerul aerului şi dedesubtul vostru pe
îngerul apei. Respiraţi adânc şi rar la toate mesele voastre, pentru ca îngerul
aerului să vă poată binecuvânta mesele. Şi mestecaţi bine mâncarea cu dinţii,
ca să devină apă şi ca îngerul apei să o prefacă în sânge în corpul vostru. Şi
mâncaţi încet ca şi cum ar fi o rugăciune pe care o faceţi Domnului. Pentru că
vă spun cu adevărat, puterea lui Dumnezeu intră în voi dacă mâncaţi în acest
fel la masă.
Însă Satana preface într-o mocirlă aburindă trupul celui
peste care îngerii apei şi aerului nu coboară în timpul mesei. Şi Domnul nu-l
mai îngăduie la masa Sa. Pentru că masa Domnului este un altar, şi cel care
mănâncă la masa Domnului este într-un templu. Pentru că vă spun cu adevărat,
trupul Fiilor Omului este prefăcut într-un templu şi măruntaiele lor într-un
altar dacă ei ascultă de poruncile lui Dumnezeu. De aceea, nu vă aşezaţi la
altarul Domnului când spiritul vostru este tulburat, nici nu vă gândiţi la
cineva cu mânie în templul lui Dumnezeu.
Şi intraţi în sanctuarul Domnului numai când simţiţi în
voi chemarea îngerilor Săi, pentru că tot ce mâncaţi în tristeţe sau în mânie
sau fără dorinţă devine otravă în trupul vostru. Pentru că suflarea Satanei
spurcă toate aceste lucruri. Puneţi cu bucurie jertfele voastre pe altarul
trupului vostru şi lăsaţi toate gândurile rele să plece din voi atunci când
primiţi în trupul vostru puterea lui
Dumnezeu de la masa Sa. Şi niciodată nu vă aşezaţi la masa
lui Dumnezeu înainte ca El să vă cheme prin îngerul poftei de mâncare.
Bucuraţi-vă, de aceea, întotdeauna cu îngerii lui Dumnezeu
la masa lor împărătească, pentru că asta este plăcut inimii Domnului. Şi viaţa
voastră va fi lungă pe acest Pământ pentru că cel mai scump servitor al
Domnului vă va sluji în toate zilele voastre: îngerul bucuriei.
Şi nu uitaţi că fiecare a şaptea zi este sfântă şi închinată
lui Dumnezeu. Timp de şase zile hrăniţi-vă trupul cu darurile Mamei Pământeşti,
dar în a şaptea zi sfinţiţi-vă trupul pentru Tatăl vostru Ceresc. Şi într-a
şaptea zi să nu mâncaţi mâncare pământească, ci trăiţi numai din cuvintele lui
Dumnezeu. Şi fiţi toată ziua cu îngerii Domnului în Împărăţia Tatălui Ceresc.
Şi în a şaptea zi lăsaţi îngerii lui Dumnezeu să clădească Împărăţia Cerurilor
în trupul vostru, aşa cum munciţi voi şapte zile în Împărăţia Mamei Pământeşti.
Şi nu lăsaţi mâncarea să tulbure munca îngerilor în trupul vostru în timpul celei
de-a şaptea zi. Şi Dumnezeu vă va da viaţă lungă pe Pământ, ca să puteţi avea
viaţă veşnică în Împărăţia Cerurilor. Pentru că vă spun cu adevărat, dacă nu
mai vedeţi nici o boală pe Pământ, veţi trăi veşnic în Împărăţia Cerurilor.
Şi Dumnezeu vă va trimite în fiecare dimineaţă îngerul
Soarelui să vă trezească din somn. De aceea, ascultaţi Chemările Tatălui vostru
Ceresc şi nu zaceţi leneşi în paturile voastre pentru că îngerii aerului şi
apei vă aşteaptă deja afară. Şi munciţi toată ziua cu îngerii Mamei Pământeşti
ca să puteţi ajunge să-i cunoaşteţi pe ei şi muncile lor tot mai mult şi mai
bine. Dar când Soarele a apus, şi Tatăl vostru Ceresc vă trimite îngerul Său
cel mai preţios, somnul, atunci odihniţi-vă, şi fiţi toată noaptea îngerii
somnului. Şi atunci Tatăl vostru Ceresc vă va trimite îngerii săi neştiuţi, ca
ei să fie cu voi toată noaptea. Şi îngerii neştiuţi ai Tatălui vostru Ceresc vă
vor învăţa multe lucruri despre Împărăţia lui Dumnezeu, tot aşa cum îngerii
Mamei Pământeşti pe care îi ştiţi, vă învaţă despre lucrurile din Împărăţia Ei.
Pentru că vă spun cu adevărat, veţi fi în fiecare noapte
oaspeţii Împărăţiei Tatălui vostru Ceresc, dacă ascultaţi de poruncile lui. Şi când
vă treziţi, a doua zi dimineaţă, veţi simţi în voi puterea
îngerilor neştiuţi. Şi Tatăl vostru Ceresc îi va trimite
la voi în fiecare noapte, pentru ca el să vă poată clădi spiritul, tot aşa cum
Mama Pământească vă trimite îngerii Ei, pentru ca ei să vă poată clădi trupul.
Pentru că vă spun cu adevărat, dacă în timpul zilei Mama voastră
Pământească vă îmbrăţişează în braţele Ei, şi noaptea Tatăl vostru Ceresc îşi
trimite sărutul său asupra voastră, atunci Fii Oamenilor vor deveni Fiii lui
Dumnezeu."
Şi Isus a muls ugerul oii care păştea iarbă, şi a pus
laptele în nisipul încălzit de Soare spunând: "Iată, puterea îngerului
apei a intrat în acest lapte şi acum puterea îngerului luminii Soarelui va
intra de asemenea." Şi laptele deveni fierbinte prin
puterea Soarelui.
"Şi acum îngerii apei şi luminii Soarelui se vor
înfrăţi cu îngerul aerului." Şi ca prin minune, aburii laptelui fierbinte
au început să se ridice încet în aer.
"Vino şi inspiră pe gură puterea îngerului apei,
luminii Soarelui şi aerului, ca să poată intra în trupul tău şi să alunge pe
Satana afară din tine." Şi bolnavul pe care Satana îl chinuia a inspirat
adânc aburul alb.
"Într-o clipă Satana va părăsi trupul tău, pentru că
de trei zile flămânzeşte şi nu găseşte nici un fel de mâncare în tine. El va
ieşi afară din tine ca să-şi potolească foamea prin laptele fierbinte,
aburind, pentru că aceasta este hrana lui preferată. El va
simţi mirosul şi nu va fi în stare să reziste foamei care l-a chinuit deja timp
de trei zile. Dar Fiul Omului îi va distruge trupul, pentru ca el să nu mai
chinuie pe nimeni de acum înainte.” Atunci trupul omului bolnav a fost parcă
apucat de malarie, şi a început să se forţeze ca şi cum ar fi vrut să vomite şi
nu putea, a început să inspire gâfâind pentru că răsuflarea lui era pierdută.
Şi a leşinat în poala lui Isus.
"Acum Satana îi părăseşte trupul. Priviţi - şi Isus a
arătat spre gura deschisă a omului bolnav.
Şi toţi au văzut cu uimire şi groază cum Satana ieşea din
gura lui sub forma unui vierme îngrozitor. Atunci Isus a luat două pietre ascuţite
şi a zdrobit capul Satanei şi a scos afară din bolnav tot corpul monstrului
care era aproape la fel de lung ca şi omul. Când îngrozitorul vierme a ieşit
afară din gâtul omului bolnav şi el şi-a recăpătat dintr-o dată respiraţia, şi
atunci toate durerile lui au încetat. Şi ceilalţi s-au uitat îngroziţi la
înspăimântătorul corp al Satanei.
"Vezi ce creatură îngrozitoare ai purtat şi hrănit în
trupul tău de atâţia ani. L- am scos afară din tine şi l-am omorât ca să nu te
mai poată chinui niciodată. Mulţumeşte-i lui Dumnezeu că îngerii Săi te-au eliberat
şi nu mai păcătui, pentru ca Satana să nu se întoarcă la tine din nou. Fă din
trupul tău de acum înainte un templu ridicat Dumnezeului tău." Şi Toţi
erau uimiţi de cuvintele sale şi de puterea Sa. Şi ei au spus:
"Învăţătorule, Tu eşti cu adevărat trimisul lui Dzeu şi cunoşti toate
secretele."
"Şi voi", a spus Isus, "fiţi adevăraţi Fii
lui D-zeu, pentru ca şi voi să puteţi avea parte de puterea sa, şi de
cunoaşterea tuturor secretelor. Pentru că înţelepciunea şi puterea pot veni
numai din dragoste de D-zeu. Iubiţi, de aceea, pe Tatăl vostru ceresc şi pe mama
voastră pământească cu toată inima voastră, şi cu tot spiritual vostru. Şi
slujiţi-i pentru ca şi îngerii Săi să vă slujească şi ei pe voi. Sacrificaţi
toate faptele voastre lui D-zeu şi nu-l hrăniţi pe Satana, pentru că plata
păcatului este moartea, dar cu D-zeu se află răsplata binelui, dragostea Sa
care este cunoaşterea şi puterea vieţii veşnice."
Şi toţi au îngenunchiat pentru a aduce mulţumiri lui D-zeu
pentru dragostea Sa. Şi Isus a plecat spunând: "Mă voi întoarce la toţi
cei care stăruiesc în rugăciune şi în post până într-a şaptea zi. Pacea să fie
cu voi."
Şi omul bolnav din care Isus alungase pe Satana s-a
ridicat, pentru că puterea vieţii îi revenise. A răsuflat adânc şi ochii săi au
devenit limpezi, pentru că orice durere îl părăsise. Şi s-a aruncat pe pământul
unde stătuse Isus, a sărutat urma picioarelor Lui şi a plâns. Şi în lunca unui
râu, mulţi bolnavi au poposit şi s-au rugat îngerilor lui D-zeu pentru şapte
zile şi şapte nopţi, şi mare a fost
răsplata lor pentru că au urmat cuvintele lui Isus. Şi la
sfârşitul celei de-a şaptea zi toate durerile i-au părăsit. Şi când Soarele a
răsărit peste marginea Pământului L-au văzut pe Isus venind la ei dinspre munte,
cu strălucirea Soarelui care răsare deasupra capului Său.
"Pacea să fie cu voi!" Şi nu au spus nici un
cuvânt, ci s-au aruncat în faţa Lui în semn de respect pentru vindecarea lor.
"Nu-mi aduceţi mulţumiri mie, ci mamei voastre
Pământeşti care v-a trimis îngerii Săi vindecători. Mergeţi şi nu mai
păcătuiţi, ca să nu mai vedeţi niciodată boala. Şi lăsaţi îngerii vindecători
să devină păzitorii voştri". Dar L-au întrebat: "Încotro să ne ducem Învăţătorule,
pentru că cu tine sunt cuvintele vieţii veşnice? Spune-ne care sunt păcatele pe
care trebuie să le ocolim ca să nu mai vedem niciodată boala?"
Isus răspunse: "Facă-se după credinţa voastră",
şi El s-a aşezat spunând: "Şi a fost spus din timpuri vechi: Cinsteşte-ţi Tatăl Ceresc şi Mama
Pământească, şi respectă-le poruncile, pentru ca zilele tale să fie multe pe
Pământ. Şi imediat după aceasta a fost dată porunca 'Să nu ucizi.' Pentru că viaţa este dată tuturor de Dumnezeu şi ceea ce
Dumnezeu a dat, omul să nu ia. Pentru că vă spun cu adevărat, de la o singură Mamă vine tot ce
trăieşte pe Pământ. De aceea, cel care omoară, îşi omoară fratele. Şi de la el
Mama Pământească îşi va întoarce faţa şi va smulge de la el sânii Ei dătători
de viaţă. Şi el va fi ocolit de îngerii
Săi. Şi Satana va locui în trupul său.
Si carnea
animalelor ucise în corpul său va deveni propriul său mormânt. Pentru că vă
spun cu adevărat, cel care omoară, se omoară pe sine. Pentru că în sângele
său fiecare
picătură din sângele lor se preface în otravă; în
răsuflarea sa, răsuflarea lor se preface în sudoare; în carnea sa, carnea lor
se preface în bube; în oasele sale, oasele lor se prefac în piatră; în
măruntaiele lui, măruntaiele lor se prefac în
putreziciune; în ochii lui, ochii lor se prefac în solzi; în urechile lui,
urechile lor se prefac în scurgeri de ceară. Şi moartea lor va deveni moartea
lui. Pentru că doar în slujba Tatălui vostru Ceresc sunt datoriile voastre
şapte ani iertate în şapte zile.
Rezistaţi zi şi noapte ispitelor lui Satana. Nu vă treziţi
noaptea, nici nu dormiţi ziua, ca să nu plece de la voi îngerii lui Dumnezeu. Şi
nu vă luaţi nici o plăcere, nici băutură, nici în vreun fum al Satanei, care vă
face să vă treziţi noaptea şi să dormiţi ziua. Pentru că vă spun cu adevărat,
toate băuturile şi fumurile Satanei sunt spurcăciuni în ochii Dumnezeului
vostru.
Nu curviţi nici noaptea, nici ziua, pentru că curvarul
este ca un copac a cărui sevă iese afară din trunchiul său. Şi acest copac va
fi uscat înainte de timpul său şi nici nu va da vreodată fruct. De aceea, nu
curviţi, ca să nu vă usuce Satana trupul şi ca să nu vă facă Domnul sămânţa
stearpă.
Evitaţi tot ceea ce este prea fierbinte sau prea rece.
Pentru că este voia Mamei voastre Pământeşti ca nici fierbinţeala şi nici frigul
să nu vă facă rău trupului. Şi nu vă lăsaţi trupurile să devină nici
mai fierbinţi, nici mai reci decât aşa cum le încălzesc
sau le răcesc îngerii lui Dumnezeu. Şi dacă ascultaţi de poruncile Mamei Pământeşti,
atunci ori de câte ori trupul vostru devine prea fierbinte, Ea va trimite
îngerul frigului la voi, şi ori de câte ori trupul vostru devine prea rece, Ea
va trimite îngerul căldurii să vă încălzească din nou.
Urmaţi pilda tuturor îngerilor Tatălui Ceresc şi Mamei
Pământeşti, care lucrează zi şi noapte, fără încetare, în Împărăţiile Cerurilor
şi Pământului. Astfel, primiţi şi voi în voi înşivă pe cei mai puternici îngeri
ai lui Dumnezeu, îngerii acţiunii şi lucraţi toţi împreună în Împărăţia lui
Dumnezeu.
Urmaţi pilda apei curgătoare, a vântului care bate, a
răsăritului şi apusului Soarelui, a plantelor şi copacilor care cresc, a
animalelor care aleargă şi zburdă, descreşterea şi creşterea lunii, stelele
care pleacă şi se întorc iarăşi, toate acestea se mişcă şi fac muncile lor, şi
numai ceea ce este mort este nemişcat. Şi Dumnezeu este Dumnezeul celor vii şi
Satana al celor morţi. Serviţi, de aceea, pe Dumnezeul viu, pentru ca mişcarea
veşnică a vieţii să vă poată susţine, şi ca să scăpaţi de nemişcarea veşnică a
morţii. Lucraţi, de aceea, fără încetare, pentru a clădi Împărăţia lui
Dumnezeu, ca să nu fiţi aruncaţi în împărăţia Satanei.
Pentru că bucuria eternă abundă în împărăţia vie a lui Dumnezeu, dar suferinţa
nemişcată întunecă împărăţia morţii a lui Satana. Fiţi de aceea Fii adevăraţi
ai Mamei voastre Pământeşti şi ai Tatălui vostru Ceresc ca să nu cădeţi în
sclavia Satanei. Şi Mama noastră Pământească şi Tatăl vostru Ceresc vă vor
trimite îngerii lor ca să vă slujească. Şi îngerii lor vor scrie poruncile lui
Dumnezeu în capul vostru, ca să puteţi şti, simţi şi împlini poruncile
Domnului. Şi rugaţi-vă în fiecare zi Tatălui vostru Ceresc şi Mamei voastre
Pământeşti, ca spiritul vostru să devină desăvârşit aşa
cum şi spiritul sfânt al Tatălui vostru Ceresc este desăvârşit, şi ca trupul vostru
să devină desăvârşit aşa cum şi trupul Mamei voastre
Pământeşti este desăvârşit. Pentru că, dacă înţelegeţi,
simţiţi şi împliniţi poruncile, atunci tot ce vă rugaţi Tatălui vostru Ceresc
şi Mamei voastre Pământeşti vă va fi dat. Pentru că înţelepciunea,
dragostea şi puterea lui Dumnezeu sunt mai presus de
orice.
De aceea, rugaţi-vă Tatălui vostru Ceresc în acest fel:
Tatăl nostru, care
eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie
împărăţia Ta.
Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe Pământ.
Pâinea noastră cea de
toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă
nouă greşelile
noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu
ne duce pe noi în
ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Căci a Ta este
Împărăţia, puterea
şi gloria, acum şi pururea, şi-n vecii vecilor.
Amin.
Şi rugaţi-vă Mamei voastre Pământeşti în acest fel:
Mama noastră, care
eşti pe Pământ, sfinţească-se numele Tău.
Vie Împărăţia Ta,
şi facă-se voia Ta în noi, aşa cum se face în Tine.
Şi aşa cum îţi
trimiţi îngerii Tăi în fiecare zi, trimite-ni-i şi nouă. Şi
ne iartă nouă
păcatele noastre, aşa cum şi noi ne ispăşim toate
păcatele împotriva
Ta. Şi nu ne duce spre boală, şi ne izbăveşte de
tot răul, pentru că
al Tău este pământul, trupul şi sănătatea. Amin."
Şi toţi s-au rugat împreună cu Isus Tatălui Ceresc şi
Mamei Pământeşti. Şi după aceea Isus le-a vorbit astfel: "Tot aşa cum trupurile
voastre au renăscut prin îngerii Mamei Pământeşti, fie ca
spiritele voastre să renască la fel prin îngerii Tatălui
Ceresc. Astfel deveniţi adevăraţi Fii ai Tatălui vostru şi ai Mamei voastre, şi
adevăraţi fraţi ai Fiilor Oamenilor. Până acum aţi fost în război cu Tatăl
vostru, cu Mama voastră şi cu Fraţii voştri. Şi aţi servit pe Satana. Începând
de astăzi trăiţi în pace cu Tatăl vostru Ceresc şi cu Mama voastră Pământească,
şi cu Fraţii voştri, Fiii Oamenilor. Şi luptaţi numai împotriva lui Satana, ca
să nu vă jefuiască de pacea voastră. Voi da pacea Mamei voastre Pământeşti
trupului vostru şi pacea Tatălui vostru Ceresc spiritului vostru. Fie ca pacea amândurora
să domnească printre Fii Oamenilor.
Veniţi la Mine, voi toţi care sunteţi obosiţi şi care
suferiţi în dezbinare şi chin! Pentru că Pacea Mea vă va întări şi vă va mângâia.
Pentru că pacea Mea este copleşitor de plină de bucurie.
De aceea întotdeauna vă întâmpin în acest fel: 'Pacea să
fie cu voi.
De aceea, întotdeauna să vă întâmpinaţi astfel unul pe
celălalt, pentru ca asupra trupului vostru să poată coborî pacea Mamei voastre
Pământeşti, şi asupra spiritului vostru, pacea Tatălui vostru
Ceresc. Şi atunci veţi găsi pacea şi printre voi, pentru
că Împărăţia lui D-zeu este în voi. Şi acum întoarceţi-vă la Fraţii voştri cu
care până acum aţi fost în război, şi daţi-le pacea voastră şi lor. Pentru că
fericiţi sunt cei care se străduiesc pentru pace, şi daţi fiecăruia pacea
voastră, tot aşa cum Eu v-am dat-o. Pentru că pacea Mea este şi a lui Dumnezeu.
Pacea să fie cu voi!"
Şi el plecă dintre ei. Şi pacea Lui coborî asupra lor; şi
cu îngerul dragostei în inima lor, înţelepciunea legii în capul lor şi puterea
de a renaşte în mâinile lor, s-au dus printre Fiii Oamenilor pentru a aduce
lumina păcii celor care se luptau în întuneric. Şi ei se despărţiră urându-şi
unul altuia:
"PACEA SĂ FIE
CU TINE !"
Comentarii
Trimiteți un comentariu